Dialogul și beneficiile lui în învățarea experiențială

Dialogul și beneficiile lui în învățarea experiențială

Vorbim zilnic. Ne folosim de cuvinte și de voce pentru a ne exprima gândurile și trăirile. Dar oare totul este un dialog? Oare la ultima întâlnire cu familia, colegii sau elevii am purtat un dialog sau a avut loc un monolog? Înainte de a porni discuția despre acest subiect este important să înțelegem că nu orice conversație pe care o avem este un dialog. După cum spune și numele, pentru un dialog este necesară participarea a (minim) două persoane.

Cum poți afla în ce tip de conversație te regăsești?

Tipuri de conversații

Atunci când porți o conversație cu cineva, este important să știi în ce tip de conversație te afli. Asta poți afla urmărind direcția de comunicare (monolog vs dialog) și obiectivul conversației (competitiv vs colaborativ). 

Dacă te afli într-un monolog, vorbești cuiva, nu cu cineva. Dacă te afli într-un dialog, toți participanții (2 sau mai mulți) ascultă activ și împărtășesc. Dacă ești într-o conversație competitivă, te axezi pe propriul punct de vedere, pe când într-o conversație colaborativă, te interesează perspectiva tuturor.

Pe baza celor menționate anterior, conversațiile se pot împărți în 4 categorii generale:

  • Discurs (monolog) – Un tip de conversație colaborativ, unidirecțional, ce are ca scop final informarea ascultătorilor. De exemplu, predarea de către profesor elevilor. 
  • Dialog – Un tip de conversație colaborativ, bidirecțional, ce are ca scop schimbul de informații și crearea de relații interpersonale. De exemplu, conversațiile între colegi din timpul pauzei dintre clase. 
  • Diatribă – Un tip de conversație competitiv, unidirecțional, ce are ca scop exprimarea emoțiilor, intimidarea celor care nu sunt de aceeași părere cu oratorul și inspirarea celor care sunt de aceeași părere. De exemplu, exprimarea unui punct de vedere în ceea ce privește rezultatul experimentului la chimie de către un elev nemulțumit de acesta. 
  • Dezbatere – Un tip de conversație competitiv, bidirecțional, ce are ca scop câștigarea unui argument sau convingerea celorlalți participanți. De exemplu, doi elevi cu păreri diferite își exprimă punctul de vedere asupra subiectului și încearcă să convingă pe ceilalți că un punct de vedere e mai bun decât celălalt. 

Este important să știi în ce tip de conversație te regăsești pentru a știi care este obiectivul final al acesteia. Dacă înțelegi scopul, poți participa cu mai multă tragere de inimă și mai eficient în conversație. Dacă identifici eronat acest scop, poți „cădea” în capcane conversaționale, precum discutarea despre două lucruri complet diferite, care poate duce la competiție în loc de colaborare.   

Manuela Murariu (Diriginte/Profesor, Membru fondator @Babel):
Atunci când poți să exprimi în cuvinte puține lumea ta interioară și ai curiozitate să explorezi lumea interioară a celuilalt dialogul este podul între cele două lumi.

4 niveluri ale unui dialog în educația experiențială

Respingere:
La nivelul de respingere, ascultătorul mustrează sau sancționează experiența celui care exprimă. Mai mult, ascultătorul este iritat, iar intervenția este distructivă pentru vorbitor.
Vorbitorul se simte respins, criticat. Experimentează o reacție negativă la adresa persoanei sau sentimentelor lui/ei. 

Ignorare:
La nivelul de ignorare, ascultătorul nu este atent la ceea ce vorbitorul împărtășește. Nu răspunde sau ignoră lucrurile importante pe care vorbitorul le exprimă.
Ascultătorul se simte trecut cu vederea, neimportant sau neînțeles. Este oprit în încercarea de a comunica de ascultătorul său. 

Din perspectiva personală:
La acest nivel, ascultătorul este oarecum atent la ceea ce i se spune, dar ratează punctele importante ale exprimării. Ajunge să își spună propria părere despre ce aude, trecând informația prin filtrul său personal.
Vorbitorul experimentează o oarecare atenție și ascultare, dar nu îndeajuns încât să îi satisfacă nevoia; ceea ce primește este superficial. Nu se simte complet înțeles și nu este încurajat să continue să cerceteze, ba din contră, este ținut în spate, frânat.

Dialogul experiențial:
La acest nivel, ascultătorul are atenția pe deplin îndreptată către ceea ce vorbitorul spune și complet angajat în discuție (curios, interesat, atent).
Ascultătorul se simte ascultat, înțeles și văzut. Experimentează dialogul ca pe un stimul sau o invitație de a fi el însuși și de a se exprima autentic.

Beneficiile dialogului în învățarea experiențială

În fiecare zi, elevii sunt provocați să poarte dialoguri în grup. Dialogul în grup este o modalitate benefică de dezvoltare pentru copil, modelând o experiență psihologică de deschidere și încredere față de ceilalți membri. 

În cadrul unui grup, membrii ajung să formeze o anumită profunzime a relațiilor ce favorizează dezvoltarea unor aptitudini specifice, precum colaborarea, coeziunea și universalitatea. În plus, membrii se identifică cu ceilalți și cu experiențele lor iar dialogul se desfășoară mai lin, mai clar, mai eficient. Mai mult, se atașează inconștient unii de ceilalți și formează legături interpersonale adevărate.  

Un dialog declanșează o învățare implicită printr-un schimb deschis de perspective care aprofundează înțelegerea de către elevi. Dialogul promovează analiza conținutului cursului și încurajează reflecția. De asemenea, oferă un mijloc de a încuraja practicile incluzive în sala de clasă și le oferă elevilor prilejul de a spune ce gândesc într-un mediu sigur.

Impactul unui dialog se extinde dincolo de conversația propriu-zisă, are un efect de lungă durată, atât asupra individului, cât și asupra celor din jur. Dialogul în educație ajută la reducerea polarizării și maximizarea incluziunii sociale. Să porți un dialog cu oameni care nu au aceleași opinii ca tine este crucial pentru a găsi încredere și pentru a face posibilă viața împreună. Dialogul se bazează pe experiențe personale și invită participanții să asculte activ ce are celălalt de zis. O astfel de conversație ajută la înțelegerea interlocutorului mai bine, trezește curiozitatea și pune diferite perspective una lângă alta. Printr-un dialog, interlocutorii nu stau față în față, ca într-o dezbatere, ci mai degrabă stau unul lângă altul, creând o legătură profundă.

Dialogul la Babel Școală + Liceu

Dialogul la Babel Școală + Liceu

În luna octombrie 2022 am fost privilegiați să îi avem alături din nou pe mentorii noștri din Olanda – Wilma von Esch și Bart Coppes – oportunitate pentru cadrele didactice de la Babel Școală + Liceu să aprofundeze principiile dialogului și să aplice cunoștințele în situații reale extrase din viața școlii. Dialogul este unul din pilonii principali în educația experiențială, din acest motiv este important să ne actualizăm cunoștințele, să purtăm dezbateri constructive și să ducem conversațiile la nivelurile optime pentru învățare, implicare și stare de bine.

Daniela Doru (Dirigintă & Coach @Babel):
Dialogue is a way of connection between two human beings that are willing to listen with full presence and to express authenticity that came from deep inner connection.

And I have this quote from Thich Nhat Nanh, that I remind often when I have a challenging situation:

„In true dialogue, both sides are willing to change.”